Astazi se accepta, in general , ca istoria veche a romanilor este expresia unui proces major , de sinteza daco-romana , & a unui proces adiacent , de integrare & de asimilare a elementului migrator.
Intre limbile vorbite in Europa exista mari diferente dar & asemanari. Existenta unor asemanari i-a condus pe oamenii de stiinta la ideea k aceste limbi pot proveni dintr-o limba comuna numita indo-europeana.
Din aceasta limba decalogul veacurilor ,s-au desprins mai multe grupari de limbi:
- romanice
- celtice
- baltice
- slave
- germanice
- etc etc etc
Romana , franceza , italiana , portugheza , catalana , provensala , sarda , retroromana=sunt limbi provenite din latina populara , limba latina evoluand diferit in toate provinciile dand nastere la limbi diferite.
Intre limbile romanice de astazi exista destule asemanari dar & deosebiri.
- Explicate prin specificul limitelor cucerite.
- Punctul de romanizare al populatiei cucerite. In fiecare provincie se impune limba latina in cadrul unui proces de romnizare.
- Procesul de romanizare al populatiei cucerite s-a facut prin armata , comert , crestinism & administratie.
LATINA _ITALIANA _SPANIOLA __ROMANA _FRANCEZA
florem __fiore __fleur __floare ___fleur
aurum ____oro ___oro ___aur____or
La inceput & fenomenul de bilingvism. Cu timpul populatia viitoare vorbeste o singuta limba. Din amestecul romanilor cu populatia cucerita se naste un popor nou.
Perioada & teritoriul de formare a limbii romane. Poporul roman s-a format din amestecul dacilor & al romanilor & s-a format intr-o perioada care nu a durat mai multe secole.
Majoritatea specialistilor considera ca limba romana isi are originea in limba latina a romanitatii orientale, vorbite in Dacia & in provinciile romane vecine , care a evoluat de-a lungul vremurilor. Au fost asimilate imprumuturi diverse , in special slave ,dar & grecesti , turcesti , sarbe , bulgare , ucrainene , maghiare. Mai tarziu se constata deschiderea catre lumea franceza , italiana & spaniola , intr-un proces de relatinizare , nerefuzandu-se imprumuturile din limbi nelatine precum germana , engleza , rusa.
ceea ce este esential de retinut este faptul ca , in ciuda imprumuturilor atat de diverse din alte limbi cu care a venit in contact , limba romana a mentinut structura gramaticala a limbii latine , avandu-& originea in latina vulgara (latina vorbita) , nu in latina clasica (literara).
In limba noului popor format au patruns elemente din limba dacilor: brad , branza , catun , manz , mos , viezure , mazare. In secolul VII putem spune ca limba romana era in linii mari formata. Limba latina s-a transformat in limba romana conform actiunii unor legi fonetice.
In evolutia limbii romane o etapa importanta a fost aparitia primelor teste in limba romana ; au aparut in secolul al XVI-lea , & pentru ca acum apar & traduceri de carti religioase se raspandeste tiparul la noi prin intermediul diaconului Coressi- Document in limba romana: "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung".(1521)
Dialectele limbii romane. Limba romana a inceput cu timpul sa cunoasca anumite diferentieri, in functie de anumite reguli & asa s-au nascut dialectele. Dialectele reprezinta subdiviziuni teritoriale ale limbii standard, sunt niste ramificatii lincvistice teritoriale (Daco-romanice: cel mai vorbit in nordul Dunarii & cel mai dezvoltat in limba romana actuala).
OBS: In cadrul dialectului dacoroman exista urmatoarele graiuri(dialecte): muntenesc , moldovenesc , banatean , crisan , maramuresan.
Limba litarara-aspectul cel mai ingrijit al limbii , are la baza graiul viu al neamului , care a fost pus in valoare , imbogatit de scriitori. Aceasta este limba culturii , folosita in scoli , institutii , in presa.
LImba populara-aspectul spontan & cam neingrijit al limbii. Limba populara are aspect regional.
Limba artistica-este limba folosita de scriitori in operele lor.O trasatura este expresivitatea. Forta expresiva a limbajului reflecta bogatia interioara, tranzmitand emotii artistice. Ea are la baza limba literara , dar e mult mai bogata pentru ca poate folosi elemente de jargon , argou , regionalisme , arhaisme. Are caracter denotativ.
