Literatura romana veche (sec XVI-XVII)

Incepand cu secolul al XVII-lea , destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata religioasa & de activitatea mitropolitilor , a preotilor sau a calugarilor. Prin influenta ideilor umaniste , boieri luminati incearca sa recupereze trecutul istoric , pentru a nu fi inecat in uitare.In operele lor istografice , ei vor demonstra , pentru prima data , ideea unitatii de neam & de limba a romanilor.
Primele texte & monumente ale culturii noastre scrise dateaza din secolul al XVI-lea . Pana atunci cultura romana era reprezentata de o bogata cultura populara.O prima etapa in dezvoltarea literaturii romane culte o reprezinta literatura veche din secolul al XVI-XVII-lea.
Constituirea istografiei romanesti:GRIGORE URECHE
Grigore Ureche (1590-1647), cronicar moldovean. Descendent al unei vechi familii boieresti, este fiul lui Nestor Ureche ,mare logafat al Moldovei, unul dintre cei mai bogati & mai influenti boieri ai vremii sale.Prima parte a vietii &-o petrece in Polonia , unde pleaca in pribegie alaturi de tatal sau. Aici studiaza latina , gramatica retorica & poetica , pe texte ale scriitorilor clasici.Revenit in tara urca treptele ierarhiei sociale: logofat , spatar, spatar in timpul domniei lui Vasile Lupu,cand devine unul dintre sfetnicii lui de incredere,apoi mare vornic al Tarii de Jos. In aceasta calitate are intotdeauna cuvantul hotatrator de divan. Intre anii 1642 & 1647 , redacteaza Letopisetul Tarii Moldovei , singura sa lucrare cunoscuta , ramasa neterminata.Aceasta marcheaza inceputul istografiei in limba romana.
Cronica boerului Grigore Ureche , Letopisetul Tarii Moldovei , cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 & pana la a doua domnie a lui Aron-Voda(1594). Originalul s-a pierdut, dar textul ni s-a transmis in copii cu interpolarile a trei copisti: Simon Dascalul , Misail Calugarul & Axinte Uricariul. Acestea au modificat unele informatii adaugand o legenda despre originea moldovenilor din talhari romani , asezati de unguri in Maramures.
Principalul mod de expunere este naratiunea. Exprimarea autorului este sobra,concica. Letopisetul lui Ureche are caracter oral & este prima opera cu caracter literal scrisa in limba romana. In acest letopiset sunt evidentiate doua aspecte:
a) Realizarea portretului artistic a lui Stefan cel Mare.
b) Straduinta de a argumenta latinitatea limbii romane & romanitatea poporului roman.
Letopisetul este o scriere veche , avand continut istoric , in care evenimentele sunt prezentate cronologic. Primele noastre letopisete au fost redactate in limba slavona. Ele consemneaza istoria Moldovei de la intemeiere pana la inceputul secolului al XV-lea.Cele mai conoscute & mai valoroase , din punct de vedere artistic , sunt letopisetele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche , Miron Costin & Ion Neculce , scrise in limba romana.
Constiinta responsabilitatii in fata istoriei: MIRON COSTIN
Istografia romanneasca inceputa prin opera lui Grigore Ureche a fost continuata de Miron Costin , carturar cu o vasta cultura & fin diplomat. Miron Costin este primul scriitor autentic deoarece a avut sentimentul responsabilitati marturisind:''eu voi da sama de ale mele, câte scriu",este personalitatea cea mai proeminenta din tarile romane , in tot veacul al XVII-lea.
Miron Costin prezinta in Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace evenimentele petrecute dupa 1595 , anul in care se oprise cronica lui Ureche. Intentia lui Costin a fost sa infatiseze istoria Moldovei de la inceputuri, din descalectul cu cel dintai, carele au fost de Traian-imparatul & pana in zilele sale , dupa cum marturiseste in prefata cronicii.Letopisetul Tarii Moldovei cuprinde evenimentele petrecute intre anii 1595-1661.
MIRON COSTIN (1633-1691), cronicar moldovean. Face studii in Polonia , iar dupa intoarcerea in tara are functii militare & diplomatice importante (mare vormic,mare logofat). Apartinand boierimi inalte , este implicat in principalele evenimente politice ale epocii. Suspectat ca ar participa la un complot impotriva domnului Constantin Cantemir (tatal lui Dimitri Cantemir) ,este omorat din ordinul acestuia.
Scrie Letopisetul Tarii Moldovei (1675), reconstituind evenimentele petrecute intre 1595 & 1661 poemul filozofic "Viata lumii" & "De neamul moldovenilor", lucrare in care demonstreaza originea latina a romanilor.In limba poloneza a redactat Cronica Tarilor Moldovei (cronica polona) & Istoria in versuri polone despre Moldova & muntenia (Poema polona). Alta opera imporatanta a lui Moron Costin este De neamul moldovenilor , din ce tara au iesit stramosii lor, lucrare cu un profund caracter istoric , scrisa , pe de o parte , pentru a suplini lipsa de stiinta inceputului acestei tarii & , pe de alta parte , pentru a combate ocarile & basnele (scornelile, relatarile neadevarate) ale celor care au facut adaosaturi cronicii lui Grigore Ureche , respectiv interpolatorii letopisetului.
Istorie & fictiune: Ion Neculce
Continuatorul cronicii lui Miron Costin este Boierul Ion Neculce, care duce letopisetul pana in vremurile contemporane lui. Opera sa , Letopisetul Tarii Moldovei , cuprinde evenimentele petrecute intre anii 1661 & 1743 , o etapa dramatica a istoriei moldovenesti, marcata de razboaie , intrigi , decadere & de inceputurile domniilor fanariote.
Letopisetul lui Neculce este precedat de "O sama de cuvinte", unde a grupat mai multe istorioare & legende pastrate de traditia orala.Aceste legende au o semnificatie eroica & patriotica. Mai presus de toate remarcam cursivitatea epicului. Spre deosebire de cronicile lui Costin & Ureche , cronica lui Neculce are un puternic caracter memoralistic.Multe evenimente s-au petrecut in timpul vietii cronicarului, o treime din cronica referinduse la domnia lui Dimitrie Cantemir.
Predoslovia cronicii precizeaza izvoarele de inspiratie. Spre deosebire de Ureche & Costin , care , stiind despre o perioada mai indepartata , au fost nevoiti sa foloseasca surse istoriografice autohtone & straine , Neculce apeleaza , in primul rand , la traditia orala , utilizand informatii din auzitele celor batrani boieri.
ION NECULCE (1672-1745)cronicar moldovean. Intra din timp in viata publica & se inalta treptat pe scara dregatorilor. Este nevoit sa refugieze , din cauza instabilitati vremurilor , in Rusia & Polonia. Se reintoarce in Moldova , in 1720.
Spre sfarsitul vietii (incepand din 1733) , scrie Letopisetul Tarii Moldovei, opera de interes istografic , dar mai ales literar. Talentul sau de povestitor este remarcabil, prin stil anticipandu-i pe Ion Creanga & Mihail Sadoveanu.

PS: Cronicarii moldoveni & munteni au pus bazele procesului de constituire a istografiei romanesti , care va face posibila aparitia in epoca pasoptista a pimilor istorici romani in acceptia moderna a termenilui: Mihail kogalniceanu & Nicolae Balcescu.
Recuperand prin opera lor istoria romanilor de la inceputuri , cronicari moldoveni & munteni au pus , pentru prima oara , problema originii latine a poporului roman. Afirmatia facuta de Grigore Ureche , potrivit careia toti romanii de la Ram se trag, a fost reluata de Miron Costin in cronica sa & dezvoltata in tratatul "De neamul moldovenilor". Aceeasi conceptie se regaseste & in opera istorica a stolnicului Constantin Cantacuzino. Ideea romanitatii poporului roman , pusa de cronicari in legatura cu aceea a latinaitatii limbii romane , a contribuit la formarea constiintei nationale.
Dincolo de aspectul pur istoric , cronicile au & o valoare literara . Aici se intalnesc , intr-o forma incipienta , procedee ale prozei artistice: naratiunea , portretul , descrierea , dialogul. Influenta cronicarilor asupra literaturii romane moderne este indiscutabila. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri , Dimitrie Bolintineanu , Barbu Delavrancea , Mihail Sadoveanu s.a. s-au inspirat din opera acestora.