CHIRITA IN PROVINTIE Comedie cu doua cantice, in 2 acte

Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii, vodeviluri, farse) au caracter satiric & critic impotriva moravurilor sociale & politice ale vremii. "Chirita in provintie, comedie cu cantice , in 2 acte", prezentata pe scena in 1852, este a doua piesa din ciclul Chiritelor , care mai cuprinde: "Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca" (1850), "Cucoana Chirita in voiaj"-canticel comic (1868), "Chirita in balon.Farsa de carnaval (1876). Toate au in centrul lor acelasi personaj feminin comic , reprezentativ pentru momentul social-istoric & pentru un anumit tip uman.
Chirita este sotia unui boier de tara , Grigore Barzoi ot Barzoieni, cu pretentii, dornica de marire & de a fi la moda, combinatie de parventism & de snobism.
Daca in prima piesa Chirita vine in capitala sa-& marite fetele cu gineri de la oras, dar pana la urma le marita pe Aristita & Calipsita cu doi boiernasi din vecini, Brustur & Cociurla,alesi de Barzoi, in "Chirita in Provintie"personajul comic are trei scopuri: sa introduca la Barzoieni moda timpului, sa devina ispravniceasca & sa-& insoare fiul natang ,Gulita , cu Luluta, o orfana crescuta in casa ei, care va mosteni o mare avere. Cel care se opune este Leonas, un tanar istet & cinstit , indragostit de Luluta.
Tema piesei este demascarea parventismului, a snobismului & a abuzurilor administratiei. Conflictul dintre conceptia conservatoare, (reprezentata de Barzoi), sau de fals progres (reprezentata de Chirita), perjonaje zugravite caricatural , & ideile noi, progresiste ( reprezentate de Leonas), se desfasoara gradat , intr-o actiune complicata , cu elemente pline de neprevazut , cu travestiri neverosimile & qui pro quo. Demascand coruptia lui Barzoi , Leonas devine ispravnic in locul acestuia & se casatoreste cu Luluta. Deznodamantul aduce reprezentantului ideilor noi, Leonas, adica a onestitatii & a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate : parventismul , snobismul & coruptia.
Chirita este un personaj ridicol prin contrastul intre ceea ce este & vrea sa para, prin intermediul caruia sunt criticate o serie de aspecte din epoca: incultura , imitarea cu orce pret o modei , cosmopolitismul , negarea traditiei. Dupa ce vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele mari de la oras , ca ispravniceasca isi doreste sa calatoreasca la Paris: Of! ca nu mai pot trai in tara asta!. Pe Gulita , un gogoman prost-crescut , vrea sa-l invete frantuzeste , ca este la moda, & sa-l capatuiasca cu zestretea Lulutei. Femeie voluntara, Chirita se foloseste de Barzoi , comod & lipsit de initiativa, ca sa parvina & il obiga sa-& schimkbe obiceiurile vestimentare & culinare , dupa moda. Impins de nevasta sa obtina ispravnicia , provincialul stie cum sa obtina avantaje materiale din functia sa, ca in scena vanzarii repetate a curcanului.
Cuplul romantic , Leonas & Luluta , tineri cinstiti, reprezentanti ai ideilor noi , progresiste , are & rolul de a pune in lumina caracterul Barzoienilor , prin antiteza. Din grupul taranilor , care apar ca personaj colectiv, se desprinde Ion , feciorul din casa , care comenteaza cu ironia & bunul-simt al omului simplu moda & tertipurile stapanilor.
Alaturi de comicul de moravuri , in piesa presarata cu cantece ca in vodevilurile vremii , este prezent comicul de situatii & de limbaj.
Dincolo de filiatiile pe care unii cercetatori le-au gasit cu protagonista comediei lui Moliere "Contesa d'Escarbagnas" ori cu Madame Agnot ("Madame Agnot sau mitocanca parvenita") de Maillot , Chirita ramane un personaj autohton , tipic epocii imediat dupa 1848 , dar & a altor vremuri marcate de parventism. Prin aceasta "pretioasa ridicola" , Vasile Alecsandri realizeaza expresia comica a "formelor fara fond" , inainte de formularea teoriei lui Titu Maiorescu