Romania , intre Orient & Occident

CADRU TEORETIC

Dezbaterea presupune lucrul in grup. Initial , se formeaza doua echipe- afirmatorii & negatorii (de cate trei-patru elevi) & , totodata , se alege echipa de evaluatori (trei-patru elevi). Comonenta & pozitiafiecarei echipe(afirmatoare sau negatoare) se vor stabili prin tragere la sorti. Ceilalti elevi ai clasei vor fi "spectatori".
Documentarea poate dura una-doua saptamani & presupune consultarea, sub indrumarea profesorului, a unei bibliografii legate de motiunea propusa. Constructia argumentelor (pro sau contra) se realizeaza in cadrul grupului. In timpul dezbaterii, rolul profesorului este de modelator, el neputand interveni nici in nuantarea argumentelor, nici in evaluarea participantilor. Timpul alocat pentru fiecare interventie nu trebuie sa depaseasca doua-trei minute, cu o pauza de circa un minut ,pentru a permite urmatorului vorbitor sa-& adapteze contraargumentele la argumentele celeilalte echipe. Acest lucru va face ca , in functie de numarul de participanti(trei sau patru) , dezbaterea sa dureze 30-40 de minute, restul timpului fiind alocat analizei.
Desfasurarea propiu-zisa este urmatoarea:prezentarea argumentelor (pro sau contra motiunii) de catre primul dintre vorbitori, lucrul in grup in echipa a doua pentru pregatirea contraargumentarii,expunerea contraargumentelor;urmeaza lucrul in grup al primei echipe pentru pregatirea raspunsului , consatnd in reloarea contraargumentelor & prezentarea dovezilor prin care acestea sunt combatute. Se continua in acelasi mod pana cand toti paticipantii &-au expus puncatul de vedere. Argumentele & contaargumentele sunt rezultatul cosultarii intregului grup, chiar daca vor fi prezentate individual, de aceea este recomadabila folosirea persoanei intai la plural. Vor urma anuntarea rezultatelor de catre evaluatori,eventual , justificarea acestoara & feed-back-ul profesorului.
Este util ca dezbaterea sa se finalizeze printr-un referat ori sinteza, astfel incat toti elevii clasei sa valorifice cunostintele dobandite.
Atentie! Echipele isi vor sustine argumentaia in orce ordine: se poate incepe asadar prin afirmatii in favoarea motiunii, tot atat de bine cat & prin rationamente care sa o respinga.

DEFINIREA TEMEI

Tema supusa dezbaterii , Romania, intre Orient & Occident, este prin chiar natura ei, de o complexitate aparte, intrucat reprezinta punctul nodal pentru literatura & cultura romana din toate epocile. Afirmarea obsesiva a latinitatii, ca reflex al contestariiidentitatii etnice & europenizarea (modernizarea , sincronismul,de multe oriin polemici violente cu traditionalismulul) a fost o constanta a literaturii & culturii noastre. Insa odata cu aceasta au aparut & complexe & spaime: "balcanismul", provincialismul, aparenta la o cultura mica/ minora s.a. sau justificari ale unor neimpliniri:izolarea (loc comun:o insula latina intr-o mare slava), conditiile vitrege, absenta unei limbi de circulatie internationala etc.
In viziunea noastra, dezbatrea poate avea loc in doua unghiuri diferite, dar care ofera o imagine de ansamblu asupra temei in cauza.
a. perspective asupra ideii de situare a Romaniei intre Orient & Occident (textele supuse dezbaterii contin viziuni diferite , moderne : G.Calinescu- "occidentalizarea" ca adaptare la literatura Occidentului; Alexandru Dutu- cultura de sinteza; Adrian Marino-roman & in acelasi timp european; Neagu Djuvara- aculturatia);
b. polemici interbelice pe tema situarii culturii & civilizatiei romanesti intre Orient & Occident (dusa mai ales de revistele Sburatorul, Viata romaneasca & Gandirea , cu privire la specificul national; apararea traditionalismului; perioada pentru concilierea modernism-traditionalism).

TEMA 1: Perspective asupra situarii Romaniei intre Orient & Occident

MOTIUNE:
Diversitatea perspectivelor asupra situarii Romaniei intre Orient & Occident ilustreaza preocuparile de a ne autodefini in raport cu lumea in care am trait & traim
A. Tarile romane n-au fost niciodata in afara Europei & inceputurile lor dezvaluie o puternica tinuta feudala. Cand vorbim despre "occidentalizare", intelegem adaptarea la notiunea de "literatura" a Occidentului. Cu toate ca semne de schimbare se vad inca din jurul anului 1700 , cultura ramane orientala , adica exlusiv religioasa[...] Alunecarea inceata a moravurilor s-a facut nu atat prin mergerea romanilor spre Apus , cat prin coborarea acelui Apus asupra noastra in chipul presiunii politice. Austria, Rusia (la inceputul occidentalizarii ei) se amesteca din ce in ce mai mult in treburile tarilor dunarene ,& "nemtii cu coada" (n.n. peruci)sunt tot mai des vazuti pe aceste meleaguri. Epoca fanariota a contribuit & ea la dezorientalizare. Grecii aveau puternice legaturi cu Apusul, indeosebi cu Italia, & de foarte multe ori autorii francezi & italieni ne-au sosit prin Arhipeleag (n.n.Grecia). [...]
In Ardeal , agentul occidentalizarii fu catolicismul. La 5 septembrie 1700 se semna definitiv la Alba-Iulia actul de unire , in urma caruia oamenii aderati ai noii biserici capatau la Blaj un seminar; afara de un numar de burse (prilejuri de a veni in contact cu Apusul) la "Colegiul Pazmanyan"& "Colegiul Sfanta Barbara" din Viena & "De Propaganda Fide" din Roma. Asa se ivi scoala blajeana, a carei ilustri exponenti sunt Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Sincai (1754-1816) & Petru Maior (1760-1821).(G. Calinescu, Istoria literaturii romane. Compendiu)
B. Continuitatea din cultura romana, in epoca umanista, &-a pus amprenta asupra intregii miscari intelectuala din spatiul carpato-danubian. &, de accea , miscarea nu poate fi difuzata dupa surse. S-a afirmat , & se mai afirma inca in studii de amploare , ca Unirea cu Roma a deschis transilvanenilor portile spre Europa, in timp ce influenta neogreaca a dat un impuls hotarator ganditorilor din principate. Dar numai sursele pe care iluministii din toate cele trei provincii le utilizeaza, ci reactiile lor similare in fata modelului occidentalpledeaza in favoarea unei reconstituiri globale ale Iluminismului roman. Deosebiri intre problematica transilvanenilor & aceea a ganditorilor din principate exista; dar, laolalta, ei vorbesc despre romanitatea poporului roman, despre rolul lui in Sud-Estul european, despre necesitatea adaptarii unor rezultate ale progresului occidental. Prezenta carturarilor greci pe de o parte, contactul cu Iluminismul german, mai puternic in Transilvania , pe de alta parte, au introdus in circuitul culturii elemente care pun in lumina o sinteza de date provenite din lumea mediteraneana & din centrul Europei. Iar aceasta sinteza este originala tocmai pentru ca a pus in miscare forte care preexistau, & pentru ca a ajuns sa se inchege intr-o noua forma culturala.
(Alexandru Dutu , Cultura romana & civilizatia europeana moderna)
C. Ca roman am convingerea & intuitia ca literatura & cultura tarii noastre exprima o parte din Europa, dupa cum Europa se exprima , la randul sau, in parte, prin Romania. Constiinta "europeana" a culturii romane este veche & ea dateaza inca din periodata primelor contacte umaniste. Iluministii au amplificat-o tot mai mult pe deplin integrati-in spirit-"afacerilor Europei". [...] Traditiile europene ale spiritului romanesc, sinteza constiintei nationale & europene, convingerea de a fi & a ramane ca roman "in Europa", de a participa cu alte cuvinte la istoria structurilor & valorilor sale , sunt realitati indiscutabile. [...]
Progresul perceptiei romanesti a Occidentului , al deschiderii adesea rapide , vertiginoase, spre ideile, formele, valorile & modelele sale, a fost & este insotit- de o cat mai adancita, nuantata & amplificata dezvoltare a specificitatii noastre , a originalitatii creatoare romanesti. "Occidentalizarea" nu poate fi conceputa decat ca un incitant, ferment, stimulent , termen riguros de confruntare ventru totalitatea virtutilor noastre spirituale. In masura in care acestea sunt & se dovedesc tot mai autentice, mai viabile, intr-adevar creatoare, contactele cu Europa nu numai ca altereaza, corup sau sugruma valorile & posibilitatile noastre "specifice", dar acestea din urma nu pot fi doar incitante, consolidate & amplificate printr-o astfel de confruntare. Solidarizarea & integritatea sunt urmate in mod inevitabil de confruntare & delimitare, de consolidare pe fundamente proprii. Frecventele noastre europene ne imbogatesc ca oameni & ca romani, sporind contiinta romaneasca- europeana a fiecaruia dintre noi. [...] In orce cultura, influentele voaca un rol fecunt. Ele sunt un permanent sparing-partener al vietii spirituale a popoarelor. (Adrian Marino , Prezente romanesti & realitati europene )
D. Intr-un fel, punctul meu de plecare nu era foarte diferit de a lui Pompiliu Eliade: aveam sentimentul ca adancile placeri prin care trecuse tara noastra in vechiul trecut prezentau caracteristici tipice ale fenomenului de aculturatie in ipostaza unei intalniri intre doua civilizartii. [...] Afirmatia ca pe la 1800 tarile noastre nu apartineau "civilizatiei occidentale" e perceputa de multi ca inseamnand ca ele faceau parte din Europa! "Atitudine antipatriotica"! Se uita ca aproape un mileniu & jumatate , Europa era taiata in doua. erau doua Europe . Prima ruptura se produsese odata cu impartirea Imperiului Roman in doua, in 395. De o parte & de alta ecestei linii de despartire , cu totul arbitrara la inceput ( taia de-a curmezisul Iugoslavia de ieri!), aveau sa dezvolte cu inceputul doua lumi care , cu toate ca puntile nu vor fi rupte cu totul niciodata , vor evolua totusi pe cai din ce in ce mai deosebite. [...] De atunci se poate vorbi de un adevar clivaj intre culturi, intarit statornic de nesfarsite dispute religioase. Stapanirea otomana se va intinde o vreme , & asupra unei parti a lumii catolice, in Croatia & Ungaria, dar , in ansamblu , ea va coincide cu fosta sfera de influenta bizantina , pe care, in tot sud-estul european, o inchide cu adevarata "cortina de fier" avant la lattre. O inchide & o ingheata in forme, invechite, in vreme ce Occidentul catolic , apoi & protestant , trece , de la inceputul Renasterii, prin uriase prefaceri pe toate planurile culturii- in intelesul larg al cuvantului: religie, filozofie, stiinta , arte , institutii, moravurii... Din toata aceasta transformare , prea putin patrunde in lumea noastra. [...] Asa se face ca, dintre toate popoarele ortodoxe din Europa rasariteana, romanii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapida &, mai cu seama , cea mai spontana, favorivata fiind de apartenenta la familia popoarelor neolitice & de afinitatile sentimentale & tamperamentale cu italienii & cu francezii , in sfarsit de afirmarea aproape obsesiva a latinitatii, devenita o idee forta in lupta de emancipare.
( Neagu Djuvara , Intre Orient & Occident. Tarile romane de la inceputul epocii moderne)