Incadrare: Proza psihologica a lui Caragiale , alaturi de nuvela "O faclie de Paste".
-In ambele apare "nebunia de origine paroxistica" (G.Calinescu).
-Personajele sunt puse in situatii-limita.
-Subconstientul lor declanseaza relatii imprevizibile.
-Apar influente naturaliste.
Tema: Setea de inavutire care conduce la alienarea fiintei umane.
Titlul: numeste timpul actiunii, razboiul din 1877-1878.
-Ar mai putea sugera "razboiul" demonilor interiori impotriva fiintelor labile.
Structura: Alcatuita din trei parti (capitole).
Discursul narativ:
1.Exista doua planuri narative:
-al intamplarilor traite de hangiul Stavarache;
-al obsesiei care creste in constiinta lui, pana la nebunia din final.
2.Incipitul: bucuria traita de hangiu atunci cand banda de talhari este prinsa;
3.Finalul: alunecarea in nebunie a lui Stavarache , ca urmare a obsesiei care il stapanise mai multi ani.
Constructia subiectului:
1. Locul & timpul actiunii- un han in timpul Razboiului pentru Independenta (1877-1878).
2. Momente:
a) Partea I (plnul real)
-O ceata de talhari este prinsa in padurea Dobrenilor.
-Stavarache-hangiul din zona-rasufla usurat.
-Imediat afla ca fratele sau , preotul Iancu, era capetenia bandei.
-Viniovatul este trimis pe front.
-Din fata Plevnei, acesta ii scrie lui Stavarache.
-A doua scrisoare vesteste moartea fostului preot.
b) Partea a II-a (planul halucinatoriu)
-Hangiul intra in posesia averii lui Iancu.
-Teama pierderii acesteia da nastere unei fobii halucinatorii.
-"Mortul" apare in visul halucinatoriu de doua ori.
-Agresiunea lui asupra hangiului se incheie printr-o intrebare: "Gandeai c-am murit, neica?"
-Aceasta reflecta obsesia lui Stavarache.
-Natura este in concordanta cu trairile hangiului.
c) Partea a III-a (ambele planuri)
-Stavarache este vizitat de fratele sau (insotit de un camarad).
-Iancu nu murise , dar furase din banii regimentului.
-Obsesia hangiului il conduce la nebunie.
Personajul central:
-Omul terorizat de mediu in intamplare.
-Singuratatea, teama de talhari, locul pustiu sunt premize ale obsesiei.
-Visele halucinatorii sunt reflectii ale dorintelor hangiului.
-Ereditatea, deformarea sufleteasca , reactiile fiziologice , alunecarea in nebunie-elemente naturaliste.
Specia literara: nuvela psihologica.
COMENTARIUL TEXTULUI
Scriitorul & opera
Proza nuvelistica a lui Caragiale cuprinde mai multe categorii de nuvele: psihologice ("In vreme de razboi", "O faclie de Paste"), anecdotice ("Canuta, om sucit", "Ion"), de aparenta cosmica ("Doua loturi"), ale misteriosului ("La hanul lui Manjola"), <
Dintre acestea , cele mai valoroase sunt nuvelele psihologice, in care autorul sondeaza profunzimile sufletesti ale personajelor:obsesia , spaima , boala , cosmarul, halucinatiile , nebunia. Acestea sunt conjugate cu un cadru exterior favorizant (sau pe care personajele il amplifica monstruos): ploaia , noroiul , smarcurile , interiorul inchis, apasator , viscolul.
Tema
"In vreme de razboi" este o nuvela psihologica a carei tema o constituie deformarea psihica , pana la alunecarea in nebunie , a omului obsedat de ideea imbogatirii.
Cercetarea starilor sufletesti, a obsesiei fixate in subconstient & a reactiilor exterioare determinate de aceasta constituie prima particularitate a nuvelei.
Titlu
Titlul fixeaza , la prima vedere, timpul actiunii: Razboiul pentru Independenta (1877-1878)
De acest eveniment se leaga salvarea capeteniei de talhari& "moartea" lui Iancu (avand drept urmaremostenirea averii de catre Stavarache).
Pe un plan mai profund , titlul trimite la "razboiul" pe care il declanseaza subconstientul lui Stavarache , "demonii" sai interiori care-i invadeaza fiinta, pana la alunecarea in nebunie.
Structura
Creatie de intindere mica , aproape cat o schita , "In vreme de razboi" este alcatuita din trei parti, numerotate cu cifre romane , fara titluri.
Partea I (corespunzatoare expozitiunii) prezinta locul & timpul actiunii (un han , in preajma padurii Dobrenilor, in 1877) & principalele personaje: hangiul Stavarache & preotul Iancu (fratele sau).
Pentru a trasa viitoarea evolutie , a celor doi frati, autorul alterneaza prezentul cu trecutul, faradelegile talharilor explicand teama hangiului ca-si pierde avutul.
Partea I se incheie cu presupusa moarte a preotului & se incadreaza in planul real.
Partea a II-a (cuprinzand intriga & desfasurarea actiunii) se petrece la cinci ani de la "moartea" preotului.
Subordonata planului halucinatoriu , aceasta parte prezinta cele doua "intalniri" dintre frati & este incadrata , de unii autori, in fantasticul oniric.
Laitmotivul acestei parti il constituie cuvintele "mortului"-protectie a dorintelor din sufletul lui Stavarache : "Gandeai c-am murit, neica?"
Partea a III-a (cuprinzand punctul culminant & deznodamantul) este o intoarcere in planul real, pe care hangiul il confunda cu planul halucinatoriu.
Terorizat de evenimentele anterioare, Stavarache nu se mai poate intoarce in lumea logica , trecand in dementa.
Discursul narativ
Cititorul ia cunostinta despre intamplarile povestite prin intermediul discursului narativ, care prezinta urmatoarele particularitati:
1. Este organizat pe doua planuri nrative: Primul dintre acestea cuprinde intamplari petrecute de-a lungul a cativa ani & in care este implicat hangiul Stavarache.
Cel de al doilea plan este este psihologic & urmareste etapele unei obsesii care il tortureaza pe hangiu: insusirea averii preotului-talhar. Legatura dintre cele doua planuri se face prin alternanta.
2.Incipitul nuvelei stabileste un vag reper geografic & comunica un fapt asteptat de multa vreme:"In sfarsit ceata de talhari cazuse prinsa in capatul padurii Dobrenilor"
S-ar parea ca aceste cuvinte constituie ecoul bucuriei raite de hangiul Stavarache.
"Hangiul era foarte multumit: om cu dare de mana , cu han in drum-mare greutate i se luase de pe suflet."
In mod paradoxal , acesta este ultimul moment al unei situatii de echilibru , anii care urmeaza aducand alinarea treptata a lui Stavarache , pana la nebunia din final:imaginea hangiului care canta popeste "leganandu-si incet capaul, pe mersul cantecului, cand intr-o parte , cand intr-alta."
