marți, 23 decembrie 2008

Noile norme lingvistice (Ortografice, ortoepice, & morfologice) conform DOOM2

Elaborat sub egida Academiei Romane , de Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", DOOM2 este o lucrare normativa, care are obiectiv principal prezentarea & aplicarea detaliata la cuvintele limbii romane a regulilor ortografiei (scrierii corecte) oficioale actuale & a normelor de ortoepie (pronuntare corecta) & de morfologie (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale).
Fata de editia I-DOOM1, 1982-pe langa aspectul formal, privind scrierea cuvintelor /al locutiunilor & a unor grupuri sintactice , pronuntarea, despartirea la capat de rand, abrevierea , in DOOM2 au fost dezvoltate:
>componenta semantica: precizarea unor sensuri/ domenii, a unor restrictii de sens , scrierea distincta a omonimelor partiale, a paronimelor , precizarea imprumuturilor etc.;
>componenta gramaticala: la nivelul cuvantului precizarea partii de vorbire, a unor categorii gramaticale , a folosirii desinentelor & a articolelor s.a.;
>aspectul stilistic :utilizarea cuvintelor in anumite contexte ,consemnarea unor restrictii de uz la numeroase cuvinte invechite, regionale , familiare etc., ce nu apartin limbii literare actuale ,utilizarea lor fiind permisa numai cu functie expresiva.
Sub aspect cantitativ, DOOM2 contine peste 62 000 de cuvinte , majoritatea preluate din DOOM1, la care se adauga circa 2 500 de cuvinte , in mare parte imprumuturi din engleza americana, marcate cu arterisc (*). La alte circa 3 500 de cuvinte la care s-au operat modificari (forma cuvantului-titlu, accentuarea, despartirea la capat de rand, formele flexionare, abrevierea, simbolul) s-a folosit marcarea cu semnul exclamarii (!).
Sub aspect calitativ, in DOOM2 s-au pastrat, in esenta , normele ortografice & morfologice din DOOM1 operandu-se modificarile impuse de inlocuirea lui "Î" cu " Â" in interiorul cuvintelor, precum & a unor forme ale verbului "a fi" cu "sunt , sunteti , suntem". In cea mai mare parte ,s-au mentinut & normele morfologice , in acord cu Gramatica Academiei , prelundu-se & unele sugestii din descrieri gramaticale mai noi. In Nota asupra editiei se mentioneaza 25 de principale inventii care fac din DOOM 2 aproape o lucrare noua.
1.Se introduc circa 2 500 de cuvinte-titlu: imprumuturi din engleza , din alte limbi moderne sau din latina, cuvinte provenite din abrevieri etc. DOOM2 recomanda & modificari ale unor imprumuturi, inregistrate in DOOM1 , revenindu-se la ortografierea & pronuntarea ca in limba de origine a mai multor neologisme: bluff , challanger , cocker ,confetti , dandy ,high-life etc.In relativ putine situatii se accepta atat forma adaptata , cat & cea din limba de origine (cu preferinta pentru prima forma din serie): bos/boss , break/brec , cocktail/cocteil , derby/derbi , penalty/penalti , pocher/poker , rugbi/rugby etc.
Ca regula generala , DOOM2 recomanda atasarea fara cratima a desinentei -uri &/sau a articolului la imprumuturile care se termina in litere din alfabetul limbii romane, pronuntate ca in limba romana: board/ boardul /boarduri /boardurile, click /clickul /clickuri clickurile etc. La imprumuturile a caror finala prezinta deosebiri intre scriere & pronuntare sau care au finalele neobisnuite in limba romana, scrierea cu cratima a desinentei/ a articolului hotarat este obligatorie: show/ show-ul/ show-uri/ show-urile etc.
2.Se modifica recomandari din DOOM1 privind scrierea &/ sau pronuntarea unor cuvinte sau forme flexionare , DOOM2 admitand unelevariante literare eliminand altele:
-forme verbale: absolva, nu absolveste / eu continui, nu & eu continuu / decerneaza, nu & decerna etc.;
-accentuarile antic/ antic , candid/ candid etc. (prima forma este & cea recomandata);
-formele de singular: foarfeca , nu & foarfece , clasa intai / intaia , Paste / Sfintele Pasti s.a. sau la plural: capsuni / capsune & ciresi / cirese (fructe), clesti , & nu cleste , coperti / coperte , niveluri / nivele , seminare , nu & seminarii;
-forme distincte pentru a marca sensuri distincte: compleu (costum), diferit de complet, frectie (masaj), diferit de frictiune , (emitere), diferit de emisiune etc.;
-grafiile: filosof / filozof , filosofie / filozofie , concluziv / concluzie , coroziv / coroziune etc.;
-aplicarea principiului sintactic in ortografierea pronumelor& adjectivelor pronuminale negative niciunul , niciuna , niciun ,nicio (prin analogie cu pronumele & adjectivul nehotarat vreunul , vreuna , vreun , vreo sau cu adverbele negative nicicand , nicicum , niciunde); nici unul / un & nici una / o se vor scrie separat cand sunt conjunctie+articol (nu e nici un om prost , nici un incult), conjunctie+numeral (N-am nici un frate , nici mai multi)sau conjunctie+pronume nehotarat(Nu a venit nici unul , nici celalalt).
3.In virtutea respectarii principiului sintactic in ortografierea cuvintelor , in DOOM2 se introduc pe scara larga , in paralel cu anumite cuvinte compuse , cu dubletele constand in imbinari libere de cuvinte: bine-crescut ("cuviincios": E un copil bine-crescut.)/ bine crescut ("dezvoltat bine": Graul este bine crescut.) etc.
4.DOOM2, in functie de uzul literar actual, recomanda urmatoarele norme ortoepice:
-acolo unde DOOM1 admisese & o alta forma de accentuare , in variatie libera , este stabilita o singura forma de accentuare a cuvintelor, pecum adica , aripa , calcar , caracter , cobalt , despot , infim , neutru , simpozion , vermut;
-forme considerate incorecte de DOOM1 devin corecte: avarie , bitum , bormasina , feriga , rabin , regizor , revizor;
-admite variante duble de accentuare , prin acceptarea formelor considerate incorecte de DOOM1: antic/ antic , candid/ candid , firav/ firav , haltera/ haltera , jilav/ jilav , trafic/ trafic;
-mentine din DOOM1 variantele literare libere de accentuare a cuvintelor: anost/ anost , facsimil/ facsimil, intim/ intim , mijloc/ mijloc , profesor/ profesor , vector/ vector;
-accentuarea corecta a urmatoarelor cuvintese face astfel: aduseram, bateti (nu băteti), butelie, caracter , matur , prevedere , regizor , sever ,unic sau a numelor de familie Rotariu, Vasiliu;
-in poezie se admite & folosirea altor variante accentuate decat cele recomandate de normele actuale: caracter , dusman , matur etc.
5.Seinverseaza ordinea la despartirea in silabe a cuvintelor compuse & a unor derivate , in DOOM2ordinea despartire bazata pe pronuntare/ despartire bazata pe structura cuvantului; despartirea dupa structura nu mai este admisa daca va contraveni regulilor pronuntarii sau daca vor rezulta secvente care nu mai sunt, de fapt, silabe:o-biect, nu ob-iect/ su-biect, nu sub-iect etc. Regula generala & obligatorie a despartirii cuvintelor la capat de rand este "indicatia de a lasa la sfarsit sau la inceput de rand o secventa care nu este stabila. Exceptie :grupurile ortografice scrise cu cratima (dintr-un , dintr-insa), la care se recomanda insa , pe cat posibil, evitarea despartirii". Despartirea dupa structura se mai poate aplica numai la limita dintre elementele unor cuvinte "formate" sau scrise cu cratima (floa-rea-soa-re-lui)ori cu cratima & linie de pauza. In schimb, este acceptata la capatul randului cand coincide cu limita dintre componentele cuvintelor "formate":alt-undeva, drept-unghi, port-avion, ne-stavilit.
6.Se generalizeaza scrierea cu majuscula a unor realitati cu caracter religios (Doamne/ ne rugam Tie; Sfantul Mir , Sfanta impartasanie), a articolului sau a particularitatilor din componenta numelor proprii straine (D'Artagnan, Vittorio De Sica), a numelor marilor epoci istorice & ale evenimentelor istorice majore majore, inclusiv rezboaielor de avergura sau care au nume unic, precum & a numelor manifestarilor stiintifice , artistice ,politice de insemnatate nationala& universala(Antichitatea, Conferinta Nationala a Rectorilor, al Doilea Razboi Mondial, Evul Mediu, Razboiul de Independenta), a substantivelor ce desemneaza numele oficial al unor institutii, al cladirilor publice , al monumentelor, al salilor de spectacole artistice & sportive, ramanand proprii & cand sunt folosite eliptic (student la Drept/ actul emis la Cancelarie/ normele impuse de evaluare).
7.Se scriu cu cratima , derivatele cu prefixul ex-/"fost" (ex-presedinte) sau, accidental, cu alte prefixe (non-eu, ante-'48, post-'89, pro-NATO), precum & derivatele cu sufixe de la abrevieri literale (R.A.T.B.-ist/ RATB-ist) sau la litere (X-ulescu).
8.Se precizeaza situatia unor forme corecte in conjugarea unor verbe:
-cu variante literare libere: biruieste / biruie, dezbar /dezbăr , diduie / diduieste , ingăim / ingaim , injgheaba / injghebeaza , reanima / reanimeaza etc.
cu o singura varianta corecta: absolv , anima , (se)asaza, acopar, agat , arat , dainuie , ignora, (se) insala, mormaie , reflecta ("oglindeste") etc.
-verbele de conjugarea a II-a , de tipul a cadea , a disparea , a(-i)displacea , a parea , a placea , a prevedea , a tacea etc. au la forma de indicativ & la conjunctiv prezent , persoanele I & a II-a plural, accentul pe desinenta: (sa) cadem/ cadeti , (sa) disparem/ dispareti, (sa) tacem/ taceti etc.
-verbele de conjugarea a III-a , de tipul a bate, a duce , a face , a merge au la indicativ & la conjunctiv prezent , persoanele I & a II-a plural, accentul pe tema: (sa) batem/ bateti , (sa) ducem/ duceti , (sa) facem/ faceti.

marți, 9 decembrie 2008

CHIRITA IN PROVINTIE Comedie cu doua cantice, in 2 acte

Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii, vodeviluri, farse) au caracter satiric & critic impotriva moravurilor sociale & politice ale vremii. "Chirita in provintie, comedie cu cantice , in 2 acte", prezentata pe scena in 1852, este a doua piesa din ciclul Chiritelor , care mai cuprinde: "Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca" (1850), "Cucoana Chirita in voiaj"-canticel comic (1868), "Chirita in balon.Farsa de carnaval (1876). Toate au in centrul lor acelasi personaj feminin comic , reprezentativ pentru momentul social-istoric & pentru un anumit tip uman.
Chirita este sotia unui boier de tara , Grigore Barzoi ot Barzoieni, cu pretentii, dornica de marire & de a fi la moda, combinatie de parventism & de snobism.
Daca in prima piesa Chirita vine in capitala sa-& marite fetele cu gineri de la oras, dar pana la urma le marita pe Aristita & Calipsita cu doi boiernasi din vecini, Brustur & Cociurla,alesi de Barzoi, in "Chirita in Provintie"personajul comic are trei scopuri: sa introduca la Barzoieni moda timpului, sa devina ispravniceasca & sa-& insoare fiul natang ,Gulita , cu Luluta, o orfana crescuta in casa ei, care va mosteni o mare avere. Cel care se opune este Leonas, un tanar istet & cinstit , indragostit de Luluta.
Tema piesei este demascarea parventismului, a snobismului & a abuzurilor administratiei. Conflictul dintre conceptia conservatoare, (reprezentata de Barzoi), sau de fals progres (reprezentata de Chirita), perjonaje zugravite caricatural , & ideile noi, progresiste ( reprezentate de Leonas), se desfasoara gradat , intr-o actiune complicata , cu elemente pline de neprevazut , cu travestiri neverosimile & qui pro quo. Demascand coruptia lui Barzoi , Leonas devine ispravnic in locul acestuia & se casatoreste cu Luluta. Deznodamantul aduce reprezentantului ideilor noi, Leonas, adica a onestitatii & a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate : parventismul , snobismul & coruptia.
Chirita este un personaj ridicol prin contrastul intre ceea ce este & vrea sa para, prin intermediul caruia sunt criticate o serie de aspecte din epoca: incultura , imitarea cu orce pret o modei , cosmopolitismul , negarea traditiei. Dupa ce vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele mari de la oras , ca ispravniceasca isi doreste sa calatoreasca la Paris: Of! ca nu mai pot trai in tara asta!. Pe Gulita , un gogoman prost-crescut , vrea sa-l invete frantuzeste , ca este la moda, & sa-l capatuiasca cu zestretea Lulutei. Femeie voluntara, Chirita se foloseste de Barzoi , comod & lipsit de initiativa, ca sa parvina & il obiga sa-& schimkbe obiceiurile vestimentare & culinare , dupa moda. Impins de nevasta sa obtina ispravnicia , provincialul stie cum sa obtina avantaje materiale din functia sa, ca in scena vanzarii repetate a curcanului.
Cuplul romantic , Leonas & Luluta , tineri cinstiti, reprezentanti ai ideilor noi , progresiste , are & rolul de a pune in lumina caracterul Barzoienilor , prin antiteza. Din grupul taranilor , care apar ca personaj colectiv, se desprinde Ion , feciorul din casa , care comenteaza cu ironia & bunul-simt al omului simplu moda & tertipurile stapanilor.
Alaturi de comicul de moravuri , in piesa presarata cu cantece ca in vodevilurile vremii , este prezent comicul de situatii & de limbaj.
Dincolo de filiatiile pe care unii cercetatori le-au gasit cu protagonista comediei lui Moliere "Contesa d'Escarbagnas" ori cu Madame Agnot ("Madame Agnot sau mitocanca parvenita") de Maillot , Chirita ramane un personaj autohton , tipic epocii imediat dupa 1848 , dar & a altor vremuri marcate de parventism. Prin aceasta "pretioasa ridicola" , Vasile Alecsandri realizeaza expresia comica a "formelor fara fond" , inainte de formularea teoriei lui Titu Maiorescu

luni, 8 decembrie 2008

Rolul literaturii in perioada pasoptista

Premisa. Definirea problemei
In al doilea patrar al veacului al XIX-lea, civilizatia & cultura din tarile romane incep sa se orienteze catre Occident. Redirectionarea a doua cauze importante: pe de o parte criza Imperiului Otoman , iar pe de alta parte , intr-un context mai larg european , trezirea constiintei nationale.
Independenta politica & libertatea nationala devin coordonate fundamentale ale acestei perioade. Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura, de a "lumina"
Descrierea & analiza cazului. Identificarea solutiilor
Din punct de vedere cronologic , epoca pasoptista se situeaza intre anii 1830 & 1860. Dbutul perioadei este legat de iesirea tarilor romane de sub dominatia otomana , de inceputul unei energizari economice & ale dobandirii libertatilor politice.
In epoca pasoptista , cultura trecutului , predominant feudala & intarziata in raport cu Europa Occidentala , este regandita in totalitate , de perspectiva modernizarii.Scriitorii pasoptisti , nascuti in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea , provin , de obicei, din clasele de sus. Foarte tineri & plini de elan , pasoptistii incearca , pentru prima oara la noi , o sincronizare cu Europa Occidentala , chiar daca la inceput ea a fost una mult mai mimetica.
Gustul este comun: toti sunt romantici, iar Parisul devine pentru o jumatate de veac polul intelectualitatii romanesti. Din graba "recuperarii" & din dorinta sincronizarii , literatura pasoptista amesteca incontinuu "varstele"literare. Astfel romantismul , marele adversal al clasicismului, ajunge sa coexiste cu aceasta.
Romantismul romanesc s-a infatisat , in general , in doua ipostaze: una plina de tumult , patetica & declamatoare in Muntenia, alta mai senina & mai temperata in Moldova. Caracteristicile ii sunt angajarea in istorie & descoperirea folclorului.
Ca prima generatie a literaturii noastre moderne , scriitorii pasoptisti au intrat in constiinta romaneasca drept oamenii inceputului de drum.

Ideologia litarera: articole programatice & de doctrina. Rolul de indrumator al lui Ion Heliade-Radulescu. CURIERUL ROMANESC
Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscari literare a avut intotdeauna o importanta majora , pentru ca au cristalizat & au dat coerenta tendintelor fundamentale ale epocii.
Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade-Radulescu. Marea influenta pe care el a avut-o asupra sciitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul "Curierul romanesc", incepand cu anul 1829 , prin care autorul indemna in primul rand la scris & mai putin la spirit critic.
Rolul de indrumator al lui MIhail Kogalniceanu. DACIA LITERARA
Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teroretic al articololui "Introductie", redactat de Mihail Kogalniceanu, care a aprut in revista ieseana "Dacia literara" (1840). Asezat in fruntea primului numar al revistei , "Introductie" sisntetizeaza o noua faza a pasoptismului care s-ar putea numi "etapa critica". Revista isi propune sa publice scrieri originale , din oricare parte a proviciilor romanesti, pentru a fi un repertoriu general al literaturii romanesti.
Polemizand cu tipul de literatura care se scia atunci , bazata in special pe traduceri & imitatii dupa modelele straine, autorul articolului-program considera ca trebuie declansat potentialul de creatie literara romaneasca din cele trei tari, cu tot specificul lui. AStfel, se condamna ferm mania imitatiilor & traducerilor, pentru ca aceasta omoara originalitatea.
Prelungirea spiritului Daciei literare: Arhiva romaneasca & Pasoptirea
Revista "Dacia literara", in care &-au publicat cele dintai scrieri Costache Negruzzi & Vasile Alecsandri , nu a putut sa apara decat o scurta perioada, pentru ca a fost interzisa de cenzura. Ideea romantica a insiratiei din trecutul istoric va razbate insa foarte curand intr-un alt articol-program care deschide revista "Arhiva romaneasca", editata de acelasi indrumator literar-MIhail Kogalniceanu.
Spiritul Daciei literare se regasete integral in revista "Pasoptirea", editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni , avand ca principal animator pe MIhail Kogalniceanu.
CONCLUZII
Rolul de indrumator cultural & literar pe care l-au avut Ion Heliade-Radulesci , in Muntenia , & Mihail Kogalniceanu , in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.
In domeniul poeziei , isi sciu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri , Co9stache Negruzzi, Alecu Russo & Nicolae Balcescu. Unii , in spiritul impus de revista "Dacia literara" , vor cultiva filonul istoric : nuvela "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi, "Romanii supt Mihailvoievod Viteazul" de NIcolae Balcescu, "Cantarea Romaniei"de Alecu Russo etc.
Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca , organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea trecutului glorios , descrierile de natura , se face apel la folclor. Admostera poeziei "noi" este prezenta intr-o serie de creatii precum cele ale lui Grigore Alexantrescu ( Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu(Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice)etc. Fara aceasta etapa , ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu.

sâmbătă, 6 decembrie 2008

Curentele culturale in secolele XVII-XVIII: Umanismul & Iluminismul

UMANISMUL IN CULTURA EUROPEANA
Contextul socio-politic
Incepand cu secolul al XIV-lea , in Europa Occidentala incepe o epoca de inflorire economica , sociala & culturala fara precedent , care a fost denumita ulterior prin cuvantul "Renastere". Concurenta a doua orase , Roma & Florenta ,a generat o impresionanta intrecere creatoare , cea ce a facut din Italia patria Renasterii. Perioada dintre 1450 & 1550 a marcat in Italia un moment de maxima efervescenta in domeniul artelor , cand papi , regi sau duci isi faceau un titlu de glorie din a invita la palatele & curtile lor pe poeti , pictori , scluptori & arhitecti, pentru ca acestia , sub protectia suveranilor , sa isi puna talentul in slujba unui nou ideal, omul.Asfel, in timpul Renasterii ,se cristalizeaza un curent cultural, umanismul, care se bazeaza pe redescoperirea valorilor Antichitatii.
Trasaturile umanismului
In sens strict , umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor , adica a limbilor clasice , precum & al literaturii & a filozofiei acestor civilizatii. In sens larg , umanistii sunt animati de idealul omului universal (uomo universale), definit ca individ cu o vasta cultura , stapan pe limbile greaca & latina , pe domeniul muzicii & al filozofiei , pe descoperirile stiintei. Umanismul este un curent cultural aparut in timpul Renasterii (sec XIV-XVI), mai intai in Italia extinzandu-se apoi in Europa care promova o cultira laica pentru dezvoltarea orgolioasa a personalitatii umane , bazandu-se pe redescoperirea antichitatii greco-latina.
Cateva evenimente care determina renasterea & umanismul:inventarea tiparului (Gutemberg), caderea Constantinorolului, descoperirea Americii.
Spre deosebire de evul mediu , care vedea in om o creeatie a divinitatii supusa in exclusivitate vointei acestuia , umanismul pune accent pe faptul ca omul este o fiinta rationala, libera , inzestrata cu demitate & liber arbitru.Invatamantul se orienteaza catre discipline romaniste:studierea limbilor vechii (greaca,abraica), retorica , filozofia morala , enciclopedismul etc.
Umanismul in cultura romana
Umanismul romanesc s-a manifestat mai tarziu decat cel european , mai precis intre sec al XVI-XVIII.
Trasaturi:
-dezcoltarea tipografiilor (Coressi)
-circulatia tipariturilor in limba romana
-dezvoltarea istografiei, a scolilor
-scrierea gramaticilor & a lexicoanelor
-intemeirea bibliotecilor in manastiri & in curtile domnesti
-aparitia unui stil renascentist in arhitectura, stilul brancovenesc
Carturarii umanisti s-au format intelectual in Europa.
Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania , in mediile maghiare & germane. Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de romani. Operele sale istorice & literare sunt scrise in limba latina. Avand meritul de a folosi izvoare antice , el este cel dintai care afirma originea comuna latina a romanilor.
In Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor calatorit prin Italia, Franta , Germania , intemeiaza o "Schola latina" la Cotnari & este cel dintai care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale. In Tara Romaneasca un lucru similar l-a incercat voievodul Petru Cercel.
Legaturile domnilor nostri cu principii umanisti occidentali s-au datorat necesitatilor istorice care vizau o incipienta comunitate de spirit european. Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afirma abia in secolul al XVII-lea , prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche & Miron Costin. Umanismul lor nu este insa umanismul Renasterii , ci ecoul tardiv al acesteia , meditat prin scolile iezuite in Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste , apar de asemenea , in scrierile lui Udriste Nasturel ,Nicolae Milescu & Constantin Cantacuzino.
Cel mai important umanist roman este Dimitrie Cantemir , primul nostru spirit de talie europeana. Inzestrat cu o cultura enciclopedica , cunoscator a numeroase limbi , Cantemir reprezinta expresia lui Uomo Universale (omul universal):istoric, geograf, orientalist, etnograf, autor de eseuri & tratate in limba latina, romana, rusa, turca. El este un stralucit precursor al corifeilor Scolii Ardelene.
ILUMINISMUL IN CULTURA EUROPEANA
Contextul socio-politic
Iluminismul este un curent cultural cristalizat in Franta secolului al XVIII-lea (numit secolul luminilor), care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii & a stiintei. Pregatit inca din veacul precedent printr-o serie de opere filozofice , juridice & economice dominate de o alta conceptie asupra omului & a drepturilor sale., Iluminismul reprezinta manifestarea ideologica a unei burghezii aflate in plina ascensine. Ideea de baza a curentului este aceea k prin luminare , prin cultura & stiinta omul poate ajunge la o perceptie rationala a universului & chiar la stapanirea lui.
Doctrina filozofica burgheza ,Iluminismul a culminat cu marea opera colectiva care este ENCICLOPEDIA franceza (editata intre 1751 & 1780).
Trasaturile Iluminismului
Considerand ca fiinta umana este inzestrata cu facultatea ratiunii, Iluminismul pledeaza pentru egalitatea naturala a oamenilor.Ierarhia sociala nu mai reprezinta-ca in gandirea medievala-expresia unei ierarhii divine, ci o pervertire a starii originare de egalitate.
carturarul iluminist se simte un "cetatean al universului"care traieste in Cosmopolis ("Cetatea universului"), o patrie ideala, obsedat de ideea fericirii. "Filozoful" sau "inteleptul" ia acum locul modelelor umane medievale ("sfantul", "cavalerul"), avand menirea de a fi un ghid al umanitatii in calea ei spre fericire.
Opunandu-se prin caracterul sau de ideologie rationalista gandirii religioase de tip medieval, Iluminismul a fost reprezentat cu stralucire de Voltaire, Diderot, Rousseanu,D'Holbach (in Franta), Immanuel Kant & JOhann Gottfried Herder (in Germania), de John Locke & David Hume (in Anglia).
Iluminismul in cultura romana
Cu slabe ecouri in Tara Romaneasca & Moldova , unde contactul cu ideile iluministe s-a produs prin filiera franceza sau greceasca , Iluminismul apusean isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica. BUrghezia romaneasca de aici , nemultumita de lipsa drepturilor sociale & politice ale romanilor transilvaneni , supusi stapanirii Imperiului Austriac, isi exprima doleantele intr-un memoriu intitulat "Supplex Libellus Valchorum Transilvaniae, prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Inceputurile acestei discriminari se afla in prevederile pactului politin intitulat Unio trium nationum (Uniunea celor trei natiuni), incheiat intre nobilii sasi & secui (Nobiles , Saxones ,Siculi), in care termenul "natio" are sensul juridic medieval de grupare cu drepturi politice.
Miscarea ideologica-politica & cultural-literara a romanilor din Transilvania , cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana , care l-a avut ca profesor pe episcopul Ioan Inocentiu Micu-klevin, a grupat in jurul ei numerosi intelectuali:i storici, preoti, lingvistici, pedagogi, moralisti, poeti etc. Cei mai importanti reprezentanti sunt Gheorghe Sincai , Samuil MIcu , Petru Maior & Ion Budai-Deleanu. Toti patru, numiti corifeii Scolii Ardelene , prin apartenenta la Biserica Unita (greco-catolica , infintata in anul 1700) au avut posibilitatea sa faca studii superioare la Viena sau Roma & au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latina a limbii romane & la romanitatea romanilor.
Prin scrierile lor istorice, reprezentantii Scolii Ardelene se situeaza pe linia traditiei umaniste , fructificand informatii furnizate de vechile cronici & dezvoltand tezele fundamentale cu privire la romanitatea, unitatea & continuitatea poporului roman.
Cele mai importante lucrari istorice ale ale iluministilor transilvaneni sunt: "Hronica romanilor & a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia" de Petru Maior & "Istoria & lucrarile & intamplarile romanilor" de Samuil Micu. Prin tarm filologic , sunt de remarcat: "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romaniae sive valachicae" de Samuil Micu & Gheorghe Sincai & " Lesiconul romanesc-latinesc-unguresc-nemtesc, opera care sintetizeaza eforturile unei intregi generatii, la desavarsirea careia rolul decisiv l-a avut Petru Maior.
Scoala Ardeleana a creeat un climat favorabil literaturii. Epopeea "Tiganiada" de Ion Budai-Deleanu realizeaza o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii.

vineri, 5 decembrie 2008

Literatura romana veche (sec XVI-XVII)

Incepand cu secolul al XVII-lea , destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata religioasa & de activitatea mitropolitilor , a preotilor sau a calugarilor. Prin influenta ideilor umaniste , boieri luminati incearca sa recupereze trecutul istoric , pentru a nu fi inecat in uitare.In operele lor istografice , ei vor demonstra , pentru prima data , ideea unitatii de neam & de limba a romanilor.
Primele texte & monumente ale culturii noastre scrise dateaza din secolul al XVI-lea . Pana atunci cultura romana era reprezentata de o bogata cultura populara.O prima etapa in dezvoltarea literaturii romane culte o reprezinta literatura veche din secolul al XVI-XVII-lea.
Constituirea istografiei romanesti:GRIGORE URECHE
Grigore Ureche (1590-1647), cronicar moldovean. Descendent al unei vechi familii boieresti, este fiul lui Nestor Ureche ,mare logafat al Moldovei, unul dintre cei mai bogati & mai influenti boieri ai vremii sale.Prima parte a vietii &-o petrece in Polonia , unde pleaca in pribegie alaturi de tatal sau. Aici studiaza latina , gramatica retorica & poetica , pe texte ale scriitorilor clasici.Revenit in tara urca treptele ierarhiei sociale: logofat , spatar, spatar in timpul domniei lui Vasile Lupu,cand devine unul dintre sfetnicii lui de incredere,apoi mare vornic al Tarii de Jos. In aceasta calitate are intotdeauna cuvantul hotatrator de divan. Intre anii 1642 & 1647 , redacteaza Letopisetul Tarii Moldovei , singura sa lucrare cunoscuta , ramasa neterminata.Aceasta marcheaza inceputul istografiei in limba romana.
Cronica boerului Grigore Ureche , Letopisetul Tarii Moldovei , cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 & pana la a doua domnie a lui Aron-Voda(1594). Originalul s-a pierdut, dar textul ni s-a transmis in copii cu interpolarile a trei copisti: Simon Dascalul , Misail Calugarul & Axinte Uricariul. Acestea au modificat unele informatii adaugand o legenda despre originea moldovenilor din talhari romani , asezati de unguri in Maramures.
Principalul mod de expunere este naratiunea. Exprimarea autorului este sobra,concica. Letopisetul lui Ureche are caracter oral & este prima opera cu caracter literal scrisa in limba romana. In acest letopiset sunt evidentiate doua aspecte:
a) Realizarea portretului artistic a lui Stefan cel Mare.
b) Straduinta de a argumenta latinitatea limbii romane & romanitatea poporului roman.
Letopisetul este o scriere veche , avand continut istoric , in care evenimentele sunt prezentate cronologic. Primele noastre letopisete au fost redactate in limba slavona. Ele consemneaza istoria Moldovei de la intemeiere pana la inceputul secolului al XV-lea.Cele mai conoscute & mai valoroase , din punct de vedere artistic , sunt letopisetele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche , Miron Costin & Ion Neculce , scrise in limba romana.
Constiinta responsabilitatii in fata istoriei: MIRON COSTIN
Istografia romanneasca inceputa prin opera lui Grigore Ureche a fost continuata de Miron Costin , carturar cu o vasta cultura & fin diplomat. Miron Costin este primul scriitor autentic deoarece a avut sentimentul responsabilitati marturisind:''eu voi da sama de ale mele, câte scriu",este personalitatea cea mai proeminenta din tarile romane , in tot veacul al XVII-lea.
Miron Costin prezinta in Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace evenimentele petrecute dupa 1595 , anul in care se oprise cronica lui Ureche. Intentia lui Costin a fost sa infatiseze istoria Moldovei de la inceputuri, din descalectul cu cel dintai, carele au fost de Traian-imparatul & pana in zilele sale , dupa cum marturiseste in prefata cronicii.Letopisetul Tarii Moldovei cuprinde evenimentele petrecute intre anii 1595-1661.
MIRON COSTIN (1633-1691), cronicar moldovean. Face studii in Polonia , iar dupa intoarcerea in tara are functii militare & diplomatice importante (mare vormic,mare logofat). Apartinand boierimi inalte , este implicat in principalele evenimente politice ale epocii. Suspectat ca ar participa la un complot impotriva domnului Constantin Cantemir (tatal lui Dimitri Cantemir) ,este omorat din ordinul acestuia.
Scrie Letopisetul Tarii Moldovei (1675), reconstituind evenimentele petrecute intre 1595 & 1661 poemul filozofic "Viata lumii" & "De neamul moldovenilor", lucrare in care demonstreaza originea latina a romanilor.In limba poloneza a redactat Cronica Tarilor Moldovei (cronica polona) & Istoria in versuri polone despre Moldova & muntenia (Poema polona). Alta opera imporatanta a lui Moron Costin este De neamul moldovenilor , din ce tara au iesit stramosii lor, lucrare cu un profund caracter istoric , scrisa , pe de o parte , pentru a suplini lipsa de stiinta inceputului acestei tarii & , pe de alta parte , pentru a combate ocarile & basnele (scornelile, relatarile neadevarate) ale celor care au facut adaosaturi cronicii lui Grigore Ureche , respectiv interpolatorii letopisetului.
Istorie & fictiune: Ion Neculce
Continuatorul cronicii lui Miron Costin este Boierul Ion Neculce, care duce letopisetul pana in vremurile contemporane lui. Opera sa , Letopisetul Tarii Moldovei , cuprinde evenimentele petrecute intre anii 1661 & 1743 , o etapa dramatica a istoriei moldovenesti, marcata de razboaie , intrigi , decadere & de inceputurile domniilor fanariote.
Letopisetul lui Neculce este precedat de "O sama de cuvinte", unde a grupat mai multe istorioare & legende pastrate de traditia orala.Aceste legende au o semnificatie eroica & patriotica. Mai presus de toate remarcam cursivitatea epicului. Spre deosebire de cronicile lui Costin & Ureche , cronica lui Neculce are un puternic caracter memoralistic.Multe evenimente s-au petrecut in timpul vietii cronicarului, o treime din cronica referinduse la domnia lui Dimitrie Cantemir.
Predoslovia cronicii precizeaza izvoarele de inspiratie. Spre deosebire de Ureche & Costin , care , stiind despre o perioada mai indepartata , au fost nevoiti sa foloseasca surse istoriografice autohtone & straine , Neculce apeleaza , in primul rand , la traditia orala , utilizand informatii din auzitele celor batrani boieri.
ION NECULCE (1672-1745)cronicar moldovean. Intra din timp in viata publica & se inalta treptat pe scara dregatorilor. Este nevoit sa refugieze , din cauza instabilitati vremurilor , in Rusia & Polonia. Se reintoarce in Moldova , in 1720.
Spre sfarsitul vietii (incepand din 1733) , scrie Letopisetul Tarii Moldovei, opera de interes istografic , dar mai ales literar. Talentul sau de povestitor este remarcabil, prin stil anticipandu-i pe Ion Creanga & Mihail Sadoveanu.

PS: Cronicarii moldoveni & munteni au pus bazele procesului de constituire a istografiei romanesti , care va face posibila aparitia in epoca pasoptista a pimilor istorici romani in acceptia moderna a termenilui: Mihail kogalniceanu & Nicolae Balcescu.
Recuperand prin opera lor istoria romanilor de la inceputuri , cronicari moldoveni & munteni au pus , pentru prima oara , problema originii latine a poporului roman. Afirmatia facuta de Grigore Ureche , potrivit careia toti romanii de la Ram se trag, a fost reluata de Miron Costin in cronica sa & dezvoltata in tratatul "De neamul moldovenilor". Aceeasi conceptie se regaseste & in opera istorica a stolnicului Constantin Cantacuzino. Ideea romanitatii poporului roman , pusa de cronicari in legatura cu aceea a latinaitatii limbii romane , a contribuit la formarea constiintei nationale.
Dincolo de aspectul pur istoric , cronicile au & o valoare literara . Aici se intalnesc , intr-o forma incipienta , procedee ale prozei artistice: naratiunea , portretul , descrierea , dialogul. Influenta cronicarilor asupra literaturii romane moderne este indiscutabila. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri , Dimitrie Bolintineanu , Barbu Delavrancea , Mihail Sadoveanu s.a. s-au inspirat din opera acestora.

Originea limbii romane

Orce limba se afla intr-o permanenta evolutie pentru k toate limbile vorbite pe glob sunt ca niste organisme vii, innoindu-se permanent.I novarea se observa cand comparam anumite momente din evolutia unei limbi (50 ani)
Originea limbii romane este legata de procesul de formare a poporului roman.Cu privire la etnogeneza romaneasca romaneasca au fost exprimate puncte de vedere dintre cele mai , diverse adesea contradictorii sau fara dovezi concludente: origine pur latina a limbii & a poporului roman , teoria continuitatii daco-getice , teoria migrationista a romanilor din sudul Dunarii, teoria rezistentei & a asimilarii elementului latin , teza expansiunii spiritualitatii daco-geto-tracice etc.
Astazi se accepta, in general , ca istoria veche a romanilor este expresia unui proces major , de sinteza daco-romana , & a unui proces adiacent , de integrare & de asimilare a elementului migrator.
Intre limbile vorbite in Europa exista mari diferente dar & asemanari. Existenta unor asemanari i-a condus pe oamenii de stiinta la ideea k aceste limbi pot proveni dintr-o limba comuna numita indo-europeana.
Din aceasta limba decalogul veacurilor ,s-au desprins mai multe grupari de limbi:
  • romanice
  • celtice
  • baltice
  • slave
  • germanice
  • etc etc etc

Romana , franceza , italiana , portugheza , catalana , provensala , sarda , retroromana=sunt limbi provenite din latina populara , limba latina evoluand diferit in toate provinciile dand nastere la limbi diferite.

Intre limbile romanice de astazi exista destule asemanari dar & deosebiri.

  1. Explicate prin specificul limitelor cucerite.
  • Punctul de romanizare al populatiei cucerite. In fiecare provincie se impune limba latina in cadrul unui proces de romnizare.
  • Procesul de romanizare al populatiei cucerite s-a facut prin armata , comert , crestinism & administratie.

LATINA _ITALIANA _SPANIOLA __ROMANA _FRANCEZA

florem __fiore __fleur __floare ___fleur

aurum ____oro ___oro ___aur____or


La inceput & fenomenul de bilingvism. Cu timpul populatia viitoare vorbeste o singuta limba. Din amestecul romanilor cu populatia cucerita se naste un popor nou.
Perioada & teritoriul de formare a limbii romane. Poporul roman s-a format din amestecul dacilor & al romanilor & s-a format intr-o perioada care nu a durat mai multe secole.
Majoritatea specialistilor considera ca limba romana isi are originea in limba latina a romanitatii orientale, vorbite in Dacia & in provinciile romane vecine , care a evoluat de-a lungul vremurilor. Au fost asimilate imprumuturi diverse , in special slave ,dar & grecesti , turcesti , sarbe , bulgare , ucrainene , maghiare. Mai tarziu se constata deschiderea catre lumea franceza , italiana & spaniola , intr-un proces de relatinizare , nerefuzandu-se imprumuturile din limbi nelatine precum germana , engleza , rusa.
ceea ce este esential de retinut este faptul ca , in ciuda imprumuturilor atat de diverse din alte limbi cu care a venit in contact , limba romana a mentinut structura gramaticala a limbii latine , avandu-& originea in latina vulgara (latina vorbita) , nu in latina clasica (literara).
In limba noului popor format au patruns elemente din limba dacilor: brad , branza , catun , manz , mos , viezure , mazare. In secolul VII putem spune ca limba romana era in linii mari formata. Limba latina s-a transformat in limba romana conform actiunii unor legi fonetice.
In evolutia limbii romane o etapa importanta a fost aparitia primelor teste in limba romana ; au aparut in secolul al XVI-lea , & pentru ca acum apar & traduceri de carti religioase se raspandeste tiparul la noi prin intermediul diaconului Coressi- Document in limba romana: "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung".(1521)
Dialectele limbii romane. Limba romana a inceput cu timpul sa cunoasca anumite diferentieri, in functie de anumite reguli & asa s-au nascut dialectele. Dialectele reprezinta subdiviziuni teritoriale ale limbii standard, sunt niste ramificatii lincvistice teritoriale (Daco-romanice: cel mai vorbit in nordul Dunarii & cel mai dezvoltat in limba romana actuala).
OBS: In cadrul dialectului dacoroman exista urmatoarele graiuri(dialecte): muntenesc , moldovenesc , banatean , crisan , maramuresan.
Limba litarara-aspectul cel mai ingrijit al limbii , are la baza graiul viu al neamului , care a fost pus in valoare , imbogatit de scriitori. Aceasta este limba culturii , folosita in scoli , institutii , in presa.
LImba populara-aspectul spontan & cam neingrijit al limbii. Limba populara are aspect regional.
Limba artistica-este limba folosita de scriitori in operele lor.O trasatura este expresivitatea. Forta expresiva a limbajului reflecta bogatia interioara, tranzmitand emotii artistice. Ea are la baza limba literara , dar e mult mai bogata pentru ca poate folosi elemente de jargon , argou , regionalisme , arhaisme. Are caracter denotativ.