vineri, 6 martie 2009

Alexandru Lapusneanul

PLAN DE IDEI
  • Incadrare:Nuvela istorica de factura romantica.
  • Tema:Puterea & consecintele detinerii ei de catre un tiran.
  • Titlul:Numele personajului protagonist.
  • Discursul narativ:
    -incipitul rezuma situatia Moldovei din perioada premergatoare intoarcerii lui Lapusneanul (1564);
    -finalul este cncluziv;
    -secventele narative sunt legate prin inlantuire;
    -relatii spatiale & temporale:Moldova medievala , in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569);
  • Structura: Patru parti , cu patru mottouri:
    1. "Daca voi nu ma vreti , eu va vreau..."
    2. "Ai sa dai sama , Doamna!"
    3. "Capul lui Motoc vrem..."
    4. "De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu..."
  • Constructia subiectului:
    1. Actiune
    Patrea I
    -Lapusneanul vine in Moldova , pentru a-si relua tronul.
    -Patru boieri ii ies in cale , sfatuindu-l sa renunte (expozitiunea).
    -Acesta isi exprima hotararea de a ramane (intriga).
    Patrea aII-a( desfasurarea actiunii)
    -Tomsa fuge in Muntenia, Lapusneanul preluand domnia.
    -El arde cetatile & ii ucide pe unii boieri.
    -Ruxanda ii cere sa inceteze varsarea de sange.
    -Domnitorul ii promiteun "leac de frica".
    Partea a III-a
    -Lapusneanul merge la Mitropolie , la slujba.
    -Tine o cuvantare in care isi cere iertare pentru faptele lui.
    -Boierii sunt invitatii la curtea domneasca , la un ospat.
    -La sfarsit cei toti 47 de boieri sunt ucisi (punctul culminant).
    -Din capetele lor , Lapusneanul face o piramida.
    -Chemata sa vada "lacul de frica", Ruxanda lesina.
    -La poarta curtii domnesti , multimea cere capul lui Motoc.
    -Voievodul o satisface , oamenii fiind "prosti, dar multi".
    -Motoc este sfartecat de multime.
    Partea a IV-a
    -retras in cetate aHotinului, Lapusneanul se imbolnaveste.
    -De teama iadului , cere sa fie calugarit.
    -Iesind din criza , ameninta ca-i va "popi" pe multi.
    -Ruxanda & fiul ei sunt amenintati cu moartea.
    -Boierii Spancioc & Stroici aduc otrava pe care doamna i-o da voievodului.
    -Acesta moare in chinuri (deznodamantul).
    2. Conflicte:
    -exterior: intre domn & boieri, intre Lapusneanul & Ruxanda , intre Motoc & norod, intre voievod & Motoc.
    -interior:in sufletul lui Lapusneanul, nascut din patima lui de a varsa sange.
  • Personajele:
    1. Alexandrul Lapusneanul-personaj eponim, incadrat tipologic in seria tiranilor insetati de sange;
    -"demon" romantic & damnat sortit sa provoace suferinta.
    -alcatuire contradictorie , evidentiind calitati & defecte:hotarat , lucid , prevazator, inteligent ,dar & crud , disimulat, impulsiv , malefic.
    2. Ruxanda-buna , miloasa , supusa fata de sotul ei, purtand mereu o tristete fara leac.
    3. Vornicul Motoc-batran intrigant & perfid , las "soi de Polonius mai abject" (Calinescu).
    4. Multimea-pesonaj colectiv; derutata satula de biruri, actioneaza la unison.
  • Specia literara: Nuvela istorica.
  • Viziunea narativa este obiectiva. Autorul este omniscient & omniprezent cu o usoara implicare afectiva.
    COMENTARIUL TEXTULUI
    Scriitorul & opera
    Costache Negruzzi (1808-1868) a fost un reprezentant de seama a generatiei pasoptiste &, in multe privinte un deschizator de drumuri in literatura romana.
    Volumul "Pacatele tineretelor"(1857) cuprinde o diversitate de specii & formule literare:proza memoralistica ("Cum am invatat romaneste"), nuvele romantice ("Zoe"), o poema istorica ("Aprodul Purice"), satire ("Reteta"), proza epistolara ("Negru pe alb"), schite de moravuri.
    In acest peisaj literar atat de bogat , nuvela "Alexandru Lapusneanul" ocupa un loc de exceptie: este prima nuvela istorica din literatura romana , deschizand seria scrierilor inspirate din trecut , de la "Mihnea Voda cel Rau" (de Al.Odobescu) & pana la romanul istoric sadovenian.
    De asemenea , nuvela poate fi citita & din pespectiva moderna, ca o parabola despre vina & pedeapsa , despre destin & damnare , despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator, atunci cand la baza lor sta un sambure demential.
    Publicata in 1840 in revista "Dacia literara", & apoi , in volumul "Pacatele tineretelor", nuvela constituie o aplicare a cunoscutelor principii enuntate in "Introductie"...
    Sursele de inspiratie le-au constituit "Letopisetul Tarii Moldovei"de Grigore Ureche (capitolul intitulat "Cand au omorat Alixandru Voda 47 de boieri"& cronica lui Nicolae Costin , dar un rol important ii revine imaginatiei autorului (care creeaza impresia ca unele episoade au putut sa se intample exact asa cum sunt descrise).
    Tema
    Tema operei ar putea fi cea de a II-a domnie a lui Alexandru Lapusneanul , in Moldova. Privita mai atent , tema acestei nuvele o constituie Puterea si consecintele pe care le are , in plan istoric , detinerea acesteia de catre un tiran.
    Titlul
    Titlul este numele personajului principal (protagonist), proiectie romanica a unei figuri istorice reale. Sursa de inspiratie , tema & titlul incadreaza aceasta opera in categoria nuvelelor istorice.
    Discursul narativ
    Discursul narativ este structurat pe doua planuri epice:
    a)Ascensiunea & decaderea lui Alexandru Lapusneanul;
    b)Tabloul Moldovei medievale , cu luptele pentru ocuparea tronului, schimbarile voievozilor , ceremonialurile de la Curtea domneasca , viata claselor de jos.
    Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, in interiorul aceluiasi plan , secventele fiind legate prin inlantuire. Actiunea se desfasoara in mod cronologic , cu unele episoade retrospective (care contribuie la creionarea personajelor).
    Incipitul reprezinta intoarcerea lui Voda Lapusneanul in cea de a doua domnie , infatisand cadrul istoric a unei Moldove sfarsite de luptele pentru ocuparea tronului & de uneltirile clasei boieresti:
    "Iacov Eraclid , poreclit Despotul , perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa , care acum carmuia tara , dar Alexandru Lapusneanul , dupa infrangerea sa in doua randuri , de ostile despotului , fugind la Constantinopol , izbutise a lua osti turcesti si se intruna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si i-a scaunul , pre care nu l-ar fi perdut, dar n-ar fi fost vandut de boieri."
    Finalul constituie o concluzie a fragmentului privitor la moartea voievodului ("Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul...")
    Domnia acestuia este rezumata metaforic ("Pata de sange in istoria Moldovei"), reliefand astfel o anume atitudine subiectiva a naratorului.
    Tot in final , se realireaza trecerea de la timpul evenimentelor narate (trecutul) , la timpul povestirii (prezentul):"La monastirea Slatina , zidita de el , unde e ingropat , se vede si astazi portretul lui si al familiei sale."
    Constructia subiectului
    Reperele spatiale & temporale ale actiunii sunt bine fixate:Moldova medievala, intre 1564 & 1569, anii celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.
    In linii generale, cele patru capitole ale nuvelei ar putea fi povestite astfel:
    1. Pierzandu-& tronul in prima domnie (din pricina ca boierii, in frunte cu Motoc, il tradasera), Lapusneanul se intoarce cu oaste otomana , hotarat fiind sa &-l reia.
    In apropiere de Tecuci , este intampinat de o solie trimisa de Tomsa, din care faceau parte:vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc & Stroici.
    Cei patru il sfatuiesc pe noul sosit sa se intoarca de unde venise , intrucat poporul nu-l vrea & nici nu-l iubeste.
    Raspunsul lui Lapusneanul este memorabil: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu(...) & daca voi nu ma iubiti , eu va iubesc pre voi , & voi merge ori cu voia , ori fara voia voastra".
    Cunascator al slabiciunilor omenesti , prevazator & viclean , Lapusneanul il pastreaza pe langa sine pe MOtoc ("un soi de Polonius mai abject" cum il caracterizeaza Calinescu), prevestind printr-o aluzie transparenta, destinul celorlalti boieri moldoveni: "Te voi cruta , caci imi esti trebuitor , ca sa ma mai usurezi de blestemurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul".
  •